„De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos.” (2 Petru 1:5-8).
Este foarte ușor de înțeles că trăim într-o societate compusă din mai multe categorii de oameni. Însă diferențele dintre noi nu constituie singurul capitol care ne caracterizează. Ne asemănăm prin faptul că, oricine am fi, avem nevoie de ajutor, atât de la semeni cât și de la Dumnezeu. Forma în are Dumnezeu a conceput existența umană evidențiază faptul că din prima zi a vieții, indiferent în ce clasă socială ne aflăm, omul are nevoie de ajutor, iar aceasta este o constantă până la sfârșitul vieții, fie că recunoaștem sau nu. Pentru că suntem parte a societății, fiecare trebuie să fie de ajutor și să primească ajutor, într-un fel sau altul. Așa a lăsat Dumnezeu să funcționăm. „Domnul este Dumnezeul oștirilor; Numele Lui este Domnul. Tu, deci, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi iubirea, și nădăjduiește totdeauna în Dumnezeul tău.” (Osea 12:5-6). Dacă iubești pe cel de alături, și dacă-l ajuți, ești capabil să iubești pe Dumnezeu. „Cu ajutorul lui Dumnezeu se reface chipul lui Dumnezeu în om.” (Sfântul Grigorie de Nyssa).
O formă consistentă de ajutor este rugăciunea. „Dacă te vei ruga pentru toți, toți se vor ruga pentru tine, deci și tu te afli în toate rugăciunile.” (Sf. Ambrozie). „Vă îndemn, deci, înainte de toate, să faceți rugăciuni, cereri, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii, pentru împărați și pentru toți cei ce sunt înălțați în dregătorii, ca să putem duce astfel o viață pacinică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, mântuitorul nostru, care voiește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului.” (1 Timotei 2:1-4). „Dar voi, preaiubiților, zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă, rugați-vă prin Duhul Sfânt, țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu, și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică.” (Iuda 1:20-21). „Inima celui neprihănit se gândește ce să răspundă, dar gura celor răi împroașcă răutăți. Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi.” (Proverbe 15:28-29). Roagă-te pentru cei de lângă tine!
Există o formă de a ajuta foarte practică, aceea de a da celui lipsit ajutor material. Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi, arată datele unui raport al Organizației Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului din noiembrie 2019. România înregistrează și cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor, scrie Mediafax citând raportul. Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procente reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie, arată datele unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. „De aceea, preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, căci știți că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică. Cât privește strângerea de ajutoare pentru sfinți, să faceți și voi cum am rânduit Bisericilor Galatiei. În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câștigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu.” (1 Corinteni 15:58-16:1-2). „Dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana de toate zilele, şi unul dintre voi le zice: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? Tot așa și credința: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși.” (Iacov 2:15-17).
„Socotește milostenia nu ca o cheltuială, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un câștig, căci tu, prin ea, dobândești mai mult decât ai dat.” (Sfântul Ioan Gură de Aur). „Este greu să-i deosebești pe cei cu adevărat săraci de cei prefăcuți? Gândiți-vă că este mai bine să dăm ajutor celor ce nu-l merită, decât să nu-l dăm celor ce-l merită și care au nevoie de el.” (Sfântul Grigorie de Nazianz). „Împarte-ţi pâinea cu cel flămând, şi adu în casa ta pe nenorociți fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, şi nu întoarce spatele semenului tău. Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi.” (Isaia 58:7-8).
„Aruncă-ţi pâinea pe ape, şi după multă vreme o vei găsi iarăş!” (Eclesiastul 11:1)