Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului este timpul special, în care poți întâlni o persoana specială! Inocența Copilului în care divinitatea a căpătat valențe umane este oglinda și suma unei gândiri curate, pline de dragoste; este expresia unui sentiment izvorât din imperiul infinitului în care divinitatea clocotește de dorința părtășiei cu creația. Este rădăcina nesfârșitului care în noaptea întrupării a descins în forma limitată, să deschidă bariera dintre finit și infinit, și calea de acces al muritorilor în definiția veșniciei. Deschide-ți inima și primește un strop din binecuvântarea care se revarsă peste lume prin acest act al întrupării!
Nașterea Domnului Isus Hristos este o sărbătoare creștină celebrată în marea majoritate a lumii occidentale, după calendarul gregorian, la 25 decembrie, iar după calendarul iulian, specific în zona de răsărit a lumii, la 6 ianuarie. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Pasti și de Rusalii. Întruparea Fiului comportă o adevărată comoară. Fiindcă toate lucrurile s-au creat prin Fiul, („Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.” Ioan 1:3 ), se cuvenea ca și restaurarea chipului omenesc denaturat din cauza păcatului să fie făcută tot prin Fiul. Din acest motiv, Dumnezeu Cuvântul a devenit trup cu adevărat într-o natură umană, adică întrupat în ceea ce iubește. Astfel, “prin El gura omenească a devenit gura lui Dumnezeu, ochii omenești au devenit ochii lui Dumnezeu“ (Părintele Dumitru Stăniloae). Această paradigmă a întrupării evidențiază valori care pot fi cumulate prin credința în Hristos. Acceptarea „întrupării”, primirii lui Hristos în ființa proprie (incluzând aici cele trei nivele compoziționale: trup, suflet și duh), conduce la definirea unei noi dimensiuni: fiu de Dumnezeu. Acest aspect, chiar dacă este subînțeles aici precum o așteptare cu specific a Unsului care să rezolve probleme de ordin național (după așteptările evreilor), este extins la toate națiunile. „A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;” (Ioan 1:11,12). Expresia practică a bisericilor contemporane subliniază că dincolo de orice explicație predomină predicția Voii lui Dumnezeu: „născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” (Ioan 1:13). Așteptările sunt pe măsură: dacă Fiul a pus în lumină elemente care conduc spre desăvârșirea și sfințenia divină, „Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.” (Ioan 1:13). responsabilitatea noastră este clară: oamenii trebuie să privească prin noi, prin ceea ce facem, ce spunem ce trăim spre Tatăl! Dumnezeu să ne ajute!
Dorim în cadrul acestor sărbători, fiecărei persoane care intră în contact cu noi, să aibă multă lumină, bucurie, împliniri și realizări! Pe deasupra tuturor vă dorim să aveți o sărbătoare cu folos: pe Hristos, dacă nu s-a născut în inima dumneavoastră să îl lăsați să se nască, iar dacă s-a născut, să îl lăsați să fie el regele! Aceasta este esența care aduce bucuria de sărbătoarea nașterii Domnului Hristos. Frumusețea colindelor, cu dulcele lor ecou, în feeria sărbătorii să vă aducă împlinire, sănătate, iubire și fericire! Mai mult decât atât, cuvântul binecuvântare să vă fie ca un coș încărcat cu valorile după care tânjiți! Și mai mult decât atât, Dumnezeu, prin Fiul Său Isus, să vă umple sufletul și zilele! Sărbători pline și binecuvântate de Domnul! Iar anul care va urma să vă fie prosper și benefic!