Să-ți respecți părinții!

„Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.” (Exodul 20:12).

Prima poruncă transmisă de Dumnezeu care vizează relația dintre oameni este legată de părinți. Baza pentru modul în care arată comportamentul copilului în cadrul societății este determinat de modul în care este relația cu părinții. Recunoașterea autorității rânduite de Dumnezeu începe din familie. Copilul face dovada supunerii în relația cu Dumnezeu, în modul în care este supus în relația cu părinții. Nașterea lui și cadrul în care se produce este hotărâtă de Dumnezeu. Părinții sunt unici și nu pot fi înlocuiți, au responsabilități și în aceiași măsură ei reprezintă bogăția copilului. Bagajul de experiențe, valori spirituale sau chiar materiale reprezintă resursele creșterii și educației unui copil. Nu statul este responsabil de copil, ci părinții! De asemenea nu statul este responsabil de părinți, ci copiii!

Sursa din care copilul dezvoltă cinste și ascultare față de părinți este iubirea. Iubirea este o decizie care se cultivă în mod constant pentru a fi păstrată în cea mai bună condiție. Ascultarea, petrecerea timpului împreună, ajutorul, ocrotirea, susținerea, etc., sunt elemente care definesc iubirea față de părinți. Desigur există și circumstanțe specifice, în care deciziile în dragoste nu sunt cele uzuale. Limitele ascultării sunt în Domnul! Ascultarea de Dumnezeu este prioritară! De asemenea când copilul devine la rândul lui întemeietor al unei noi familii, este dator să respecte înțelegerile cu partenerul de viață. Funcție de situație, manifestările cinstirii și iubirii părinților pot fi modificate, dar principiile de relaționare rămân aceleași: cinstește, respectă, ocrotește, etc. pe tatăl tău și mama ta!

Dumnezeu specifică că fericirea noastră este dată de calitatea relațiilor. Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept. „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă – „ca să fii fericit, şi să trăieşti multă vreme pe pământ.” (Efeseni 6:1-3).  Credința adevărată în Dumnezeu întotdeauna va conduce la capacitatea de a iubii. Dumnezeu nu cere nimănui să facă lucruri peste propriile sale capacități. Chiar dacă uneori copilul are percepția că este defavorizat prin faptul că trebuie să iubească părinții pe care nu îi înțelege, sau poate chiar nu simte iubirea și accepțiunea lor, modelul de iubire este Hristos. Poți iubi atât timp cât rămâi credincios lui Dumnezeu și cauți motiv să iubești, sau poți să te eschivezi de la a iubi atunci când te alimentezi psihic sistematic pentru asta. Ca să poți iubi pe tatăl tău și pe mama ta, gândește și vorbește întotdeauna pozitiv despre ei!

„Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu, şi îl vor mânca puii de vultur.” (Proverbe 30:17).  

Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta!


«
»

Top