Porunca a șasea: Respectă sanctitatea vieții!

„Să nu ucizi.” (Exodul 20:13)  

În această poruncă Dumnezeu subliniază prin Moise că viața este sacră. El este sursa vieții și singurul care are controlul asupra ei. Viața nu este rezultatul hazardului, și nici ființa umană un rezultat al unei forme de evoluție. Viața umană este darul Lui Dumnezeu, iar omul este o făptură făcută după chipul și asemănarea Lui Dumnezeu. Dumnezeu ocrotește viața! Ea ne este dată de Dumnezeu prin părinții noștri!

A ucide cuprinde mai multe aspecte: crima propriu-zisă care este un aspect fizic al uciderii, care este des întâlnită în cadrul disputelor interpersonale, războaie, sentințe capitale, genocid. Tot aici încadrăm avortul, eutanasia, suicidul. Mai există și o altfel de gamă de afronturi asupra unei persoane pe care Biblia le numește ucidere: abuzul verbal, abuzul fizic, ura, rasismul, indiferența. Crima este un păcat condamnat sever în Scriptură, indiferent de forma în care se manifestă. „Dacă varsă cineva sângele omului, și sângele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Lui.” (Geneza 9:6). În secolul XIX au murit din cauza războaielor peste 3,8 milioane de oameni, iar în secolul XX, 100 milioane de oameni.

Mânia este o rădăcină a disputelor. „Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecății.” Dar Eu vă spun că ori și cine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecății; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunele” va cădea sub pedeapsa focului gheenei.” (Matei 5:21-22). Omul mânios nutrește planuri pentru a abuza pe semeni, fie verbal, fie fizic. Dușmanii lui Ieremia s-au sfătuit și au zis: „Veniți, să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvântul din lipsă de proroci. Haidem să-l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!”(Ieremia 18:18). Abuzul verbal, jignirile, bârfele, criticile aspre, deprecierile mușcătoare, umorul sarcastic, glumele sau batjocurile, vorbe rele, înjurăturile, bătaia, toate acestea sunt abuzuri și intră sub incidența poruncii a șasea.

Indiferența pare a fi nevinovată însă ea poate ucide. Sub aceiași incidență cade și omiterea voluntară a măsurilor de precauție pentru semeni. „Când zidești o casă nouă, să-ţi faci un pălimar împrejurul acoperișului, ca să nu aduci vină de sânge asupra casei tale, dacă s-ar întâmpla să cadă cineva de pe ea.” (Deuteronom 22:8). Nu putem să ne ascundem sub masca nepăsării, ci din contră, trebuie să respectăm normele de protecție indiferent de domeniu. „Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănânce, iar stăpânul boului să nu fie pedepsit. Dar dacă boul avea dinainte obiceiul să împungă și stăpânul fusese înștiințat de lucrul acesta și nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, și stăpânul lui să fie pedepsit cu moartea.” (Exodul 21:28). Orice nerespectare conștientă a protecției celorlalți, nerespectarea cerințelor medicale de protecție, sunt catalogate de Scriptură, crimă cu premeditare. Și nerespectarea regulilor de circulație este o tentativă de omor!

Rasismul este o altă formă de abuz. La baza rasismului stă mândria și disprețul, special în raport cu voia Lui Dumnezeu. „Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând la fața omului. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare, și intră și un sărac îmbrăcat prost; și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare, și-i ziceți: „Tu șezi în locul acesta bun!” Și apoi ziceți săracului: „Tu stai colo în picioare!” Sau: „Șezi jos la picioarele mele!” Nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă, și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele?“ (Iacov 2:1-4).

„Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaș sau ca hoț sau ca făcător de rele sau ca unul care se amestecă în treburile altuia.” (1 Petru 4:15).  


«
»

Top