Perioada frumoasă a anului se apropie. Simțim izul dorit și plăcut al căldurii, căutăm tot mai mult un mod de a pleca undeva departe de cadrul în care ne învârtim în fiecare zi, plictisiți uneori și lipsiți de sens. Poate acasă la părinți, poate undeva într-un loc mai plăcut, poate…
Fiecare an care se scurge repetă aproape la fel ciclul de evenimente, aducând cu el mai aproape borna unui nou început, într-o lume cu alte coordonate, în alte dimensiuni. Nici nu realizăm de fapt că ni se potrivește așa de bine, nu doar pentru o perioadă din an, termenul „călători” sau „turiști” prin viață. Călătorim liniștiți sau bulversați de evenimente, încărcând în bagajul vieții noastre tot felul de valori. Le păstrăm pe cele care ne dau o imagine mai diferită de cei din jur. Uneori nici nu le verificăm valoarea. Dacă sunt „roșii” sunt frumoase! Nu ar fi o așa de mare problemă dacă aceste elemente ar fi ceva la care am putea ușor renunța. Dar pe măsură ce trece timpul, complexul dependenței de ele devine tot mai evident. Cheltuim să le ținem, sacrificăm pentru a fi cât mai evidente. Simțim cum încet suntem dominați de lucrurile pe care le-am creat, le-am valorizat excesiv. Aproape că devine un ritual raportul la ele, dacă nu deja a devenit de mult. Le-am îndumnezeit chiar, pe cele mai „plăcute”, uitând că de fapt Dumnezeul adevărat nu este creat, el este Creator.
Am încercat să fac o listă de astfel de lucruri pe care le-am văzut, permițându-mi curiozitatea de a mă uita și în bagajul meu și în al altora. Știi, dragă cititorule, îmi e frică să nu te trădez demascând secretele tale adânci, pe care le ții învelite în ștergare, chiar în bagajul tău. Uită-te și tu atent, și fă-ți socoteala. Te ajută ce cari cu tine sau te încurcă. Destinația ta nu este următorul program de divertisment, biserică, etc. ci este așa cum tu dorești: Cerul, țara pe care vrea Domnul să ți-o dea. Călătorești într-acolo? „Vedeţi să nu vi se amăgească inima, şi să vă abateţi, ca să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor. Căci atunci Domnul S-ar aprinde de mânie împotriva voastră; ar închide cerurile, şi n-ar mai fi ploaie; pământul nu şi-ar mai da roadele, şi aţi pieri curând din ţara aceea bună pe care v-o dă Domnul. Puneţi-vă, deci, în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. Să le legaţi ca un semn de aducere aminte pe mâinile voastre, şi să fie ca nişte fruntarii între ochii voştri. Să învăţaţi pe copiii voştri în ele, şi să le vorbeşti despre ele când vei fi acasă, când vei merge în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. Să le scrii pe ușciorii casei tale şi pe porţile tale. Şi atunci zilele voastre şi zilele copiilor voştri, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, vor fi tot atât de multe cât vor fi zilele cerurilor deasupra pământului.”(Deuteronomul 11:16-21)
Petru Titi Aron